Astmul este o afecțiune cronică a căilor respiratorii. Are o evoluție lentă, de lungă durată și se caracterizează printr-o alternare între crize de astm și perioade silențioase când intensitatea simptomelor scade.

Odată cu prima manifestare a bolii, astmul are o evoluție cronică. Inflamația este prezentă permanent în bronhii, dar este resimțită de persoana care trăiește cu astm numai în timpul crizelor.

Între crize, pacientul se poate simți bine sau poate avea o greutate în respirație la efort.

Astmul poate fi împărțit în grade diferite de severitate. Atunci când astmul este ușor, se poate manifesta prin crize rare, de mică intensitate și care pot trece de la sine. Dacă boala este mai severă, crizele pot apărea mai frecvent, chiar zilnic sau în timpul nopții. Când astmul este mai sever, persoana care trăiește cu boala nu se simte bine nici între crize, acuzând oboseală la eforturi din ce în ce mai mici, șuierat permanent în piept, tuse.

Un pacient diagnosticat cu astm are căile respiratorii deja inflamate, sensibile și foarte reactive. Astfel, când pacientul intră în contact cu particule iritante sau factori declanșatori de diferite categorii, căile respiratorii se îngustează pentru că mușchii care învelesc bronhiile se contractă și cantitatea de mucus secretată este din ce în ce mai mare.

Simptomele astmului se intensifică, pacientul are senzația că nu poate expira aerul din plămâni și implicit se instalează și starea de panică. Este esențial ca pacientul să intervină în cel mai scurt timp prin administrarea tratamentului de criză.

Dacă este o persoană care se confruntă pentru prima oară cu o criză, atunci trebuie să meargă de urgență la spital sau să sune la 112. Dacă este deja pacient diagnosticat, trebuie să apeleze la medicația de urgență care îi va dilata căile respiratorii și îl va ajuta să respire normal, iar dacă tratamentul nu funcționează, să sune la 112 sau să meargă la spital.

Un pacient cu astmul bine controlat poate avea o calitate a vieții similară cu cea a unui om sănătos.

Simptomele astmului sau manifestările bolii sunt diferite la fiecare pacient în parte. Factorii declanșatori sunt diferiți, iar simptomele variază ca intensitate sau frecvență de apariție.

Simptomele cel mai des întâlnite sunt:

  • Respirația dificilă
  • Senzația de sufocare
  • Respirație șuierătoare sau wheezing – expirația pacientului cu astm este asemănătoare unui fluierat
  • Senzația că vă strânge sau vă apasă pieptul – în termeni medicali se numește constricție toracică
  • Tusea care poate fi persistentă, iritantă; poate fi tuse uscată sau tuse productivă, însoțită de eliminarea unei substanțe albicioase sau transparent gelatinoase.

Tusea se instalează în special dimineața, la trezire şi noaptea sau în timpul efectuării unei activități fizice. În unele cazuri, tusea este singura manifestare a astmului, iar această formă se numește astm atipic.

Uneori, manifestările bolii se pot intensifica în timpul nopții într-atât încât vă pot trezi din somn sau se pot agrava în funcție de anotimp.

Toate aceste simptome au un impact major asupra calității vieții pentru că pot duce la tulburări de somn, oboseală în timpul zilei, un nivel scăzut al capacității de a munci sau, în cazul copiilor, incapacitatea de a merge la școală.

Este important să fii atent la factorii care îți declanșează oricare dintre simptomele de mai sus sau, în cazuri mai grave, chiar o criză de astm.

Dacă reușești, împreună cu medicul tău, să îi identifici atunci vei ști ce să eviți sau cum să practici anumite activități astfel încât să nu ți se declanșeze o criză de astm.

Factorii care pot declanşa criza de astm pot fi:

Alergenici, cel mai des întâlniți sunt:


  • Părul de animale


  • Mucegaiul, condensul


  • Anumite alimente și conservanți
    sau coloranți alimentari


  • Polenul


  • Acarienii


  • Unele medicamente

Non-alergenici precum:


  • Ceața, Aerul rece, schimbările de temperatură


  • Fumul, Fumatul activ și pasiv


  • Efortul fizic


  • Emoțiile puternice


  • Răcelile și gripele


  • Refluxul gastro-esofagian